marți, 2 octombrie 2007

Atacul shawormei!


Asist cu scîrbă la avansarea fast-food-urilor, care devin o afacere tot mai profitabilă pentru cei care speculează tendinţa omului de a fi porc.
O să ajungem şi noi ca americanii, nişte graşi infecţi.
Vai, ce oameni importanţi suntem de-o dată, nu mai avem timp nici să mîncăm p'acasă.

Am fost, în urmă cu cîţiva ani, martorul unei scene desprinse parcă din filmele horror. Una a fugit cu şuberecu'n mînă să prindă tramvaiul şi a lovit-o o maşină. Femeie inconştientă. Păi nu putea aştepta următoru' tramvai, mama lui. Una m-a picat o dată cu gem pe blugi. Tot aşa, în tramvai. Păi mă pocitanie nehalită, mănîncă naibii lîngă magazinul de unde ai achiziţionat porcăria. Sau eşti aşteptat la vreo întîlnire de afaceri?

Shaworma e reprezentantul cel mai de seamă al junk-food-urilor. Nişte cartofi prăjiţi cu nişte bucăţele de carne prăjită, salată şi mult ketch-up într-o clătită. Cît de porc să fii pentru a mînca aşa ceva? Şi cît de porc să fii să-ţi mai şi placă? E scîrbos de-a dreptu'! Zici că sunt lături pentru porci.

Este foarte "drăguţ" cînd mai zăreşti cîte-o "domnişoară" delicată şi preţioasă cu o... shaworma-n poală. Inevitabil, cad bucăţele în toate direcţiile, te faci ca naiba...
Pot înţelege de ce un om ar mînca o plăcintă cu brînză, un corn cu ciocolată, ori chiar un şuberec. Deşi astea nu trebuie să înlocuiască mîncarea gătită! Dar să ajungi să mănînci amestecături greţoase tip Shaworma, Kebab ş.a.m.d. mi se pare sub orice critică.

Stomacul mai are nevoie de o fiertură. O ciorbă, supă, tocăniţă. Nu lături pentru porci.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu