joi, 23 iulie 2009

Petiţie pentru introducerea în limba română a cuvîntului "SAIT"

Motto: Cînd un popor nu mai îndrăzneşte să-şi apere limba, este gata pentru sclavie (Remy de Gourmont)

Propun, distinişilor membri ai Academiei Române, introducerea în limba română a cuvîntului sait (din engl. site). În rîndurile următoare, voi explica de ce consider acest lucru necesar.
Pe aceia care vor fi în asentimentul meu, ori sunt deja, îi rog să semneze petiţia mea:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p59304047.html

Suntem în era tehnologiei şi a comunicării, la tot pasul întîlnim cuvinte în limba engleză. Unele sunt mai puţin răspîndite, deci nu prezintă interes. Nu mă interesează, în mod deosebit, traducerea unor termeni tehnici precum router, firewall sau joystick (ăsta s-ar traduce băţul fericirii ). În schimb, avem de-a face frecvent cu unele cuvinte precum forum, chat, blog, download sau attachment. Cuvinte greu de ignorat, prea uzuale pentru a nu exista şi în limba noastră. Forum există deja în limba română iar download şi attachment au variante rezonabile: Descărcare şi respectiv, ataş (ATENŢIE: Nu ataşament, care înseamnă afecţiune). Cuvîntul blog nu ridică o problemă deoarece, întîmplător, se scrie cum se aude şi în engleză. Datorită amplorii luate de bloguri, chiar s-a dezvoltat o familie lexicală: blogăr, blogăriţă, blogosferă. Nu am dubii că vor fi adoptate, chiar sub această formă, în viitoarele modificări oficiale (ele deja există în limba română, doar că nu au fost încă oficializate). Chat va trebui, şi el, preluat exact ca în engleză deoarece scrierea ceat pare caraghioasă şi nimeni nu o foloseşte. Atunci, mai rămâne doar cuvîntul site. Iar aici, există păreri şi păreri.

Pe internet se folosesc nu mai puţin de trei variante de traducere a lui site, şi anume sit/ site/ sait. Voi începe prin a explica de ce nu consider sit şi respectiv site opţiuni potrivite, iar la final, îmi voi motiva alegerea.

Sit/ Situri
Există deja în limba română. Este folosit în domenii precum biologia, geografia sau arheologia. Construcţia sit arheologic cred că e suficient de cunoscută, de altfel.
Unii sunt de părere că sensul cuvîntului sit este apropiat de al lui site. În sens larg, sit ar desemna un loc, iar site-ul ar reprezenta un loc pe internet. Nu sînt de acord cu această teorie deoarece nu consider că un sit/ site/ sait este un loc pe internet. Google.com este, înainte de toate, un domeniu. Un domeniu pe care poate fi un site, un forum, un blog sau... nimic. Apoi, un site poate exista în calculatorul cuiva şi fără a fi făcut public, pe internet.
Şi nu în ultimul rînd, dacă scriem sit, citim sit! Nimeni nu pronunţă sit. Dacă vorbiţi cuiva despre un sit, şi puteţi încerca, sigur nu va înţelege la ce vă referiţi.

Site/ Siteuri
Există deja în limba română. Este pluralul lui sită (ciur) şi se foloseşte în bucătărie. Pentru ce să creăm confuzii inutile?
Nu ar fi altceva decît încă un xenism în plus. Iar dacă la week-end sau look erau mai greu de conceput formule precum uichend (deşi putem spune sfîrşit de săptămînă ) sau luc (dacă nu chiar luuc ), aici chiar nu aş vedea nicio justificare. Da' pînă unde să mai mergem cu schingiuirea limbii române? Copiii noştri vor ajunge să creadă că alcool se citeşte alcul.
Forma de plural este o aberaţie, ar merge doar ca glumă la Divertis (precum euroi). Nici nu cred că avem cuvinte care să se termine în e, la singular, iar la plural în euri... Cîh!

Sait/ Saituri
După mine, cea mai bună variantă.
Cel mai puternic argument este că s-ar respecta o regulă de bază a limbii române, adică scriem la fel cum citim. Dacă am putut face asta cu maus (cel mai bun exemplu!), sandviş, bodigard, angro, aisberg sau meci, de ce nu ar fi posibil şi acum?
Alţii văd că au putut, lejer. Italienii au sito, spaniolii sitio, iar portughezii, tot sitio. Le-au adaptat şi nu doar otografic, ci şi fonetic. Pentru noi ce ar fi aşa de greu? Avem o limbă superbă, de ce să ne batem joc de ea? Păi nu-i păcat?!
Cuvîntul sait este deja destul de folosit. Google returnează 200 de mii de rezultate în paginile scrise în limba română. Nu cred că ar fi o problemă de adaptare.
S-ar putea să-ţi placă şi: