joi, 17 martie 2011

Obişnuiam să cred...

Motto: Înţelepciunea vine odata cu suferinţa (Eschil)

Obişnuiam să cred că dacă respecţi vei fi respectat;
Acum ştiu că cel mai important e să te respecţi pe tine.

Obişnuiam să cred că timpul vindecă toate rănile;
Acum ştiu că timpul este prin el însuşi o rană.

Obişnuiam să cred că dacă îţi pasă suficient de cineva, acest lucru va fi apreciat;
Acum ştiu că poţi fi hulit doar pentru că îţi permiţi să ai sentimente.

Obişnuiam să cred că e bine să îţi împărtăşeşti necazurile cu alţii;
Acum ştiu că nimănui nu-i pasă, aşa că ascultă-le pe ale lor.

Obişnuiam să cred că prieteniile, măcar unele, pot fi veşnice;
Acum ştiu că totul e trecător.

Obişnuiam să cred că fiecare are personalitatea lui, individuală;
Acum ştiu că personalitatea nu e decît suma experienţelor şi persoanelor pe care le întîlnim.

Obişnuiam să cred că iubirea n-are sens atunci cînd nu e împărtăşită;
Acum ştiu că iubirea nu are nevoie să aibă un sens.

Obişnuiam să cred că cine spune "te iubesc", chiar te iubeşte;
Acum ştiu că oamenii se pot juca foarte uşor cu cuvintele.

Obişnuiam să cred că oamenii ştiu şi pot să ierte;
Acum ştiu că ce contează e să ştii tu să te ierţi.

Obişnuiam să cred că un lucru care-mi pare 100% logic şi raţional nu are cum să fie privit altfel de alţii;
Acum ştiu că indiferent cîte probe ai aduce, oamenii mai cred şi ceea ce vor ei să creadă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu