miercuri, 11 septembrie 2013

Poziţia mea cu privire la problema cîinilor comunitari

Motto: Ce păcat că nu am putut învăţa să fim oameni decît de la animale (Victor Martin)

Zilele astea este la mare modă scandalu' produs de uciderea unui copil de către o haită de cîini. Deşi s-a întîmplat pe o proprietate privată, aceasta a readus în atenţia publicului problema cîinilor maidanezi. Există două tabere. Pe de o parte cei care doresc vaccinarea şi sterilizarea cîinilor, iar pe de altă parte cei care cer, nici mai mult, nici mai puţin, uciderea lor. E clar pentru toată lumea că aşa nu se mai poate. În Bucureşti, am înţeles că sunt undeva la 68 de mii de cîini fără stăpîn. La mine în Constanţa nu or fi la fel de mulţi, dar tot sunt prea mulţi. Nu e normal într-un oraş european. În ţările civilizate, aşa ceva nu există.

Ca să nu o mai lungesc prea mult, vă spun din capul locului că sunt pentru omorîrea cîinilor vagabonzi. Asta pentru că nu putem aştepta circa 12 ani (durata medie de vîrstă a unui cîine) pînă mor toţi cîinii. Pînă atunci, ce facem? Nu mai ieşim din casă? Mie mi-e frică să merg pe stradă din cauza cîinilor. Mai ales dimineaţa şi seara, adică exact cînd îmi place să mă plimb.

Eu sînt iubitor de animale. Am o pisică. Dar o ţin în casă, sub îngrijirea mea. Nu e a nimănui. Asociaţiile pentru protecţia animalelor sunt absurde! Mîine-poimîine vor lupta pentru protejarea şobolanilor. Nu. Omul e om, iar animalul animal. E de ajuns!
Acum cîţiva ani am fost muşcat de o javră. Şi nu a fost deloc plăcut. Cine îi vrea, să îi ia acasă!

4 comentarii:

  1. Un muist cu creier de kkt pe Facebook este Adrian Palau , scrie urat despre oameni si se ascunde sub nume false ! Vierme de kkt !

    RăspundețiȘtergere
  2. Despre cine am scris urît? Măcar ai curaju' să spui cine eşti!

    RăspundețiȘtergere

S-ar putea să-ţi placă şi: